luni, 17 august 2015


CAPITOLUL II: Iubire , frumos sau aparenta ???
Constiinta mi-a dictat sa fiu mai increzator in mine . Ce rost avea sa am o atitudine emotiva si astfel sa transmit celor din jur nesiguranta .
Atentia ei era indreptata catre niste hartii de pe masa aceea , printre care si CV-ul meu . Dintr-o data ridica privirea si ma observa . In acel moment a ramas putin blocata de parca imaginea mea i-a trezit o amintire ascunsa ferecata in inima ei , o amintirea prea puternica pentru a fi uitata dar prea intensa pentru a fi povestita cuiva . Dupa cateva secunde se trezeste din aceea transa si se pare ca isi revine in simtiri . Ma pofteste sa iau un loc alaturi de ea pentru a clarifica unele detalii . Dupa cateva intrebari comune imi marturiseste numele ei . O chema Lorelay , un nume atat de frumos .
Din vorba in vorba discutia ia amploare .
-As vrea sa te intreb ceva , tu ma cunosti pe mine de undeva , imaginea ta imi creaza un deja vu , zicea ea analizandu-ma cu foarte mare atentie . Aceasta analiza mi sa parut aproape un flirt.
- Eu nu te-am mai vazut pana acum niciodata , sau poate te-am vazut dar nu-mi mai amintesc exact imprejurarea .
- Atunci lasa ar fi mai bine revenim la ale noastre .
- Poate ar trebui sa-mi spui imprejurarea in care consideri ca m-ai vazut .
- La metrou , mi-am dat seama ca m-a mintit deoarece oamenii care mint au o anumita mimica a fetei care ii tradeaza . Intrebarea era de ce ma minte , ce ar avea ea de ascuns pana la urma eram un strain si nu puteam sai influentez cu nimic viata ei sau puteam ...
- Despre locul de munca ...
Am intrerupt-o cu nonsalata , stiam ca nu prea este punctul meu forte locul de munca precedent , nu amveam unul (eram incepator).
- Ce-ar fi sa facem un joc de cuvinte ?
- Serios tu esti la un interviu si vrei sa te joci cu mine iti dai seama ca daca pierzi nu vei primi postul niciodata .
- Imi dau seama dar in viata trebuie sa-ti asumi riscuri de ce sa traiesti viata dupa un anumit standard cand poti fi stapan pe lumea ta si poti sa iti creezi propriaul stil prin care poti evolua .
- Sa stii ca imi place ideea ta , la ce te-ai gandit .
- M-am gandit sa luam sticla aceea de apa minerala de langa tine si sa hotarasca soarta cine trebuie sa raspunda la intrebari si cine nu .
- Incep eu ,zise Lorelay .
Invarteste sticla si se pare ca soarta mi-a suras si ea trebuie sa-mi raspunda la intrebare .
- De ce m-ai mintit cand te-am intrebat de unde ma cunosti sau de unde ti se pare familiara imaginea mea ?
- Te-am mintit deoarece in trecut am intalnit un barbat care are infatisarea ca a ta si ma tulburat foarte mult , aceea iubire a fost iubirea vietii mele ,iar acum ai venit tu care semeni cu el ... eu nu sti u ce sa mai cred .
- Nu trebuie sa crezi nimic eu pur si simplu nu am nici o legatura cu acel barbat si nici nu-l cunosc , dar nu merit sa fiu rasplatit cu o minciuna la o intrebare .

Invartesc eu de data aceasta sticla si se pare ca soarta imi surade din nou .
- Esti un om norcos .
- Se poate spune si asa ...
Privirea ei era prea evidenta , nu putea sa-si controleze experientele trecute care ii determinau atitudinea fata de mine iar acest lucru ma bucura . Nu te gandi ca sunt un profitor , asa s-ar parea , adevarul este ca si mie imi placea relativ de ea . Intotdeauna am avut impresia ca lucrurile bune se imi ies in cale din intamplare de ce sa nu consider ca ea este un lucru bun pentru viata mea ? 
- Hai imi pui o data intrebarea aia ?
- De ce esti asa frumoasa ?
Pentru scurt timp am vazut ca rasuflarea i sa oprit . Aveam presimtirea ca ea nu mai era acolo , pecase undeva departe de mine si de locul acela . Pana la urma primesc urmatorul raspuns:
- Nu exista oameni frumosi ...
In acel moment m-am ridicat si am vrut sa plec . Acesta a fost mai mult un instinct . Ea fiind constienta de ce m-am ridicat . Ma apucat usor de brat soptindu-mi usor la ureche :

- Nu pleca mai stai putin ... .

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu