CAPITOLUL II: Iubire , frumos sau aparenta ???

Constiinta mi-a dictat sa fiu mai increzator in mine . Ce rost avea sa am o atitudine emotiva si astfel sa transmit celor din jur nesiguranta .

Atentia ei era indreptata catre niste hartii de pe masa aceea , printre care si CV-ul meu . Dintr-o data ridica privirea si ma observa . In acel moment a ramas putin blocata de parca imaginea mea i-a trezit o amintire ascunsa ferecata in inima ei , o amintirea prea puternica pentru a fi uitata dar prea intensa pentru a fi povestita cuiva . Dupa cateva secunde se trezeste din aceea transa si se pare ca isi revine in simtiri . Ma pofteste sa iau un loc alaturi de ea pentru a clarifica unele detalii . Dupa cateva intrebari comune imi marturiseste numele ei . O chema Lorelay , un nume atat de frumos .

Din vorba in vorba discutia ia amploare .

-As vrea sa te intreb ceva , tu ma cunosti pe mine de undeva , imaginea ta imi creaza un deja vu , zicea ea analizandu-ma cu foarte mare atentie . Aceasta analiza mi sa parut aproape un flirt.

- Eu nu te-am mai vazut pana acum niciodata , sau poate te-am vazut dar nu-mi mai amintesc exact imprejurarea .

- Atunci lasa ar fi mai bine revenim la ale noastre .

- Poate ar trebui sa-mi spui imprejurarea in care consideri ca m-ai vazut .

- La metrou , mi-am dat seama ca m-a mintit deoarece oamenii care mint au o anumita mimica a fetei care ii tradeaza . Intrebarea era de ce ma minte , ce ar avea ea de ascuns pana la urma eram un strain si nu puteam sai influentez cu nimic viata ei sau puteam ...

- Despre locul de munca ...

Am intrerupt-o cu nonsalata , stiam ca nu prea este punctul meu forte locul de munca precedent , nu amveam unul (eram incepator).

- Ce-ar fi sa facem un joc de cuvinte ?

- Serios tu esti la un interviu si vrei sa te joci cu mine iti dai seama ca daca pierzi nu vei primi postul niciodata .

- Imi dau seama dar in viata trebuie sa-ti asumi riscuri de ce sa traiesti viata dupa un anumit standard cand poti fi stapan pe lumea ta si poti sa iti creezi propriaul stil prin care poti evolua .

- Sa stii ca imi place ideea ta , la ce te-ai gandit .

- M-am gandit sa luam sticla aceea de apa minerala de langa tine si sa hotarasca soarta cine trebuie sa raspunda la intrebari si cine nu .

- Incep eu ,zise Lorelay .

Invarteste sticla si se pare ca soarta mi-a suras si ea trebuie sa-mi raspunda la intrebare .

- De ce m-ai mintit cand te-am intrebat de unde ma cunosti sau de unde ti se pare familiara imaginea mea ?

- Te-am mintit deoarece in trecut am intalnit un barbat care are infatisarea ca a ta si ma tulburat foarte mult , aceea iubire a fost iubirea vietii mele ,iar acum ai venit tu care semeni cu el ... eu nu sti u ce sa mai cred .

- Nu trebuie sa crezi nimic eu pur si simplu nu am nici o legatura cu acel barbat si nici nu-l cunosc , dar nu merit sa fiu rasplatit cu o minciuna la o intrebare .

Invartesc eu de data aceasta sticla si se pare ca soarta imi surade din nou .

- Esti un om norcos .

- Se poate spune si asa ...

Privirea ei era prea evidenta , nu putea sa-si controleze experientele trecute care ii determinau atitudinea fata de mine iar acest lucru ma bucura . Nu te gandi ca sunt un profitor , asa s-ar parea , adevarul este ca si mie imi placea relativ de ea . Intotdeauna am avut impresia ca lucrurile bune se imi ies in cale din intamplare de ce sa nu consider ca ea este un lucru bun pentru viata mea ? 

- Hai imi pui o data intrebarea aia ?

- De ce esti asa frumoasa ?

Pentru scurt timp am vazut ca rasuflarea i sa oprit . Aveam presimtirea ca ea nu mai era acolo , pecase undeva departe de mine si de locul acela . Pana la urma primesc urmatorul raspuns:

- Nu exista oameni frumosi ...

In acel moment m-am ridicat si am vrut sa plec . Acesta a fost mai mult un instinct . Ea fiind constienta de ce m-am ridicat . Ma apucat usor de brat soptindu-mi usor la ureche :

- Nu pleca mai stai putin ... .

CAPITOLUL I :Bucuresti noul oras !!!!

Viata-i un amalgam de cuvinte corecte spuse unui batran care doreste sa le asculte si sa le gandeasca intr-un mod inedit astfel incat ele sa exprime numai binele si frumosul . Acel batran este acelasi pentru toti si cu siguranta il vom vedea candva . Nu conteaza cand il vom vedea conteaza ce ii vom spune ...

Pe parcursul acestei vietii am trait o multime de experiente care mi-au marcat pe deplin modul de abordare a tuturor problemelor si a personalitatilor intalnite . Am intalnit multe tipuri de oameni . Oameni „buni” , oameni rai si oameni materiali asa le spun eu celora care sunt pe interes ( binenteles ca mai exista si alte tipuri de oameni daca intram in profunzimea subiectului insa nu are rost sa le enumar pe toate ). Dintre cele trei tipuri de oameni cel mai mult ma irita cei materiali .

La toate acestea ma gandeam eu intr-un autocar putin aglomerat ca majoritatea mijloacelor de transport in comun din tara asta . Plecam cat mai departe de locul in care m-am nascut , o comuna uitata de lume si spatiu . In acel loc timpul nu exista , oamenii traiesc si incearca sa ajunga tot mai sus dar au de infruntat tot felul de piedici hilare care intr-un final duc la renuntarea de sine si acceptarea unei realitati tot mai precare .

Eu acum plec spre Bucuresti , am sperante cu privire la acest oras . Recunosc nu toate zvonurile ma indeamna sa cred ca acest oras este magnific insa sper sa fie macar pe jumatate fata de cum mi-l imaginez eu .

Am ajuns !! Dupa un drum de aporape 5 ore ma aflu intr-o statie singur prin multime necunoscand nimic sau pe nimeni in acest oras . Drumul meu era precis fara alte ocolisuri trebuie sa imi gasesc un loc de cazarea grabnic . Am luat primul ziar care mi-a picat in mana si se pare ca norocul mi-a suras am gasit un anunt mic pe prima pagina despre inchirierea unei garsoniere in Militari la Etajul 10 . Nu puteam emite pretentii asa ca am sunat si m-am inteles cu proprietarul , pentru siguranta am platit chiria pe primele 3 luni ( inainte sa vin aici am strans ceva bani eu ii numeam bani pentru zile negre de acolo am avut cum sa-mi platesc chiria si sigurnta pentru urmatoarele 3 luni ).

Despre cartier si oameni nu vreau sa dau multe detalii deoarece nu m-au impresionat cu nimic bun . Rautatea fiind la ordinea zilei . Ce pot spune nu ma simteam ca acasa .

In saptamanile care au urmat mi-am cautat de lucru cu mare interes . Cu banii pe care ii aveam nu ma puteam intretine o perioada lunga de timp , iar specializarea mea in informatica care fie vorba intre noi nu era cea mai buna , ma recomanda petru un post de operator calculator . Ca de fiecare data eu am tintit tot mai sus si iata-ma intr-o sala de asteptare a unei mari companii de IT din Romania ( are sucursala in romana ) avand putine emotii si foarte multe spernate . Convingerea mea cu privire la primirea postului era din ce in ce mai mica , am fost refuzat la alte 3 interviuri si imi ziceam mereu ca va fi ultimul la care particip deoarece ori voi fi acceptat la acest post ori voi pleca acasa cu „coada intre picioare „ ramanand si eu cu o amintire a unei escapade intr-un oras mare .

Cele doua domnisoare care se aflau la receptie imi stirga numele Adrian . Atunci am tras o rasuflare adanca in piept si m-am dus ...

Camera in care am intrat era una destul de luxurianta cu coloane de marmura , o masa mare in centru era rotunda presupun ca era din lemn masiv . Pe scaunul din capatul mesei era o doamna / domnisoara ( nu prea imi dau seama daca este casatorita sau nu ).

Imbracamintea ei nu era provoacatoare insa emana acel aer de senzualitate care indrepta omul catre carnal . Mai mult decat atat , privirea ei ma fascinat complet acei ochi albastri prea frumosi pentru a fi descrisi , exprimau un ocean de sentimente . Parc o cunoasteam de ani de zile cu toate ca nu am vorbit inca nimic cu ea. Se cunoastea cat de preocupata era de aspectul fizic insa ca orce mare doamna nu vroia sa arate . Un aspect esential pe care am uitat sa-l precizez este ca avea talentul sa flirteze atat de usor incat nu-ti dadeai sema daca flirteaza sau vrea sa para serioasa .

Postura ei era armonizata cu mediul in care era , dorea sa fie rafinata si sa fie iubita se citea pe insasi masca pe care o afisa pentru toti oamenii cu care vorbea .